Iarna anului 2025 a fost caracterizată de temperaturi peste media multianuală și precipitații importante, predominant sub formă de ploaie. Un episod notabil de iarnă autentică s-a înregistrat pe 17 februarie, când stratul de zăpadă a atins aproximativ 20 cm.

Primăvara a debutat târziu, iar vița-de-vie a intrat în vegetație la începutul lunii aprilie. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, un episod sever de ploaie cu gheață, urmat de temperaturi de până la –3°C timp de trei zile consecutive, a afectat semnificativ plantațiile. Soiurile timpurii șiparcelele expuse au suferit cel mai mult, înghețul afectând direct lăstarii și mugurii deja porniți în vegetație, cu un impact major asupra producției. Ulterior, perioada aprilie–iunie a fost marcată de un regim pluviometric ridicat, de peste 240 mm, asociat cu temperaturi scăzute. Primele inflorescențe au apărut abia în prima săptămână a lunii iunie.

Debutul verii a adus condiții mai echilibrate, cu precipitații și temperaturi apropiate de normal. Lunile iulie și august au continuat cu temperaturi specifice perioadei, însă pe fondul instalării unei secete prelungite.

Recoltarea a început pe 22 august, cu Pinot Noir, urmat de soiurile albe. Perioada culesului s-a desfășurat fără precipitații, în condiții de temperatură normale. Campania s-a încheiat pe 14 octombrie, cu Cabernet Sauvignon. La soiurile roșii, maturitatea fenolică nu a fost atinsăuniform în toate parcelele.

Începând cu finalul lunii septembrie, s-au instalat precipitații abundente, cu un regim peste medie, de peste 200 mm, concomitent cu temperaturi mai scăzute decât valorile obișnuite ale perioadei. Per ansamblu, 2025 a fost un an extrem de provocator, marcat de producții foarte reduse — între 1 și 2 t/ha — în special la soiurile albe, Pinot Noir și Feteasca Neagră. Aceste condiții au impus o adaptare atentă a practicilor viticole, precum și un ritm lent al recoltării, care a permiso abordare minimalistă în procesul de vinificație. Soiurile albe, în special Chardonnay și Feteasca Albă, au evoluat armonios, oferind vinuri echilibrate, cu aciditate bună și expresie clară. Recolta 2025 se remarcă prin prospețime și structură. Dintre soiurile roșii, Pinot Noir a avut o evoluție foarte bună, în timp ce vinuriledin Cabernet Sauvignon se disting printr-un caracter vegetal pronunțat, specific anului.

Toamna anului 2023 a fost liniștită și caldă, cu precipitații reduse cantitativ. Frigul s-a instalat abia după jumătatea lunii ianuarie, sub forma unui episod scurt de 3–4 zile cu zăpadă, stratul nefiind mai mare de 10 cm. Ulterior, s-au înregistrat câteva episoade de precipitații maiconsistente. Per ansamblu, iarna a fost ușoară, cu temperaturi peste media multianuală și precipitații ușor sub valorile normale.

Primăvara a venit devreme, cu temperaturi ridicate și precipitații reduse. Primele inflorescențe au apărut la începutul lunii mai, în special la soiurile timpurii, semn al unui ciclu vegetativ accelerat. Vara anului 2024 a fost dominată de lipsa precipitațiilor, secetă extremă și temperaturi record menținute pe perioade îndelungate. Aceste condiții au condus la o coacere forțată a strugurilor, cu un impact major asupra echilibrului maturării.

Recoltarea a debutat foarte devreme, pe 13 august, cu Feteasca Albă, și a continuat într-un ritm alert pentru majoritatea soiurilor. Pe parcursul campaniei de recoltare nu s-au înregistrat precipitații, vremea fiind constant caldă și senină. Abia toamna târzie a adus precipitațiiimportante cantitativ. În total, anul 2024 s-a încheiat cu aproximativ 595 mm de precipitații, însă o mare parte a acestora a fost concentrată spre finalul anului, prea târziu pentru a influența pozitiv evoluția recoltei.

În concluzie, 2024 a fost un an extrem de dificil din punct de vedere al producției și al echilibrului calitativ. Plantațiile au fost sever afectate de lipsa apei, creșterile vegetative au fost reduse, iar producțiile au scăzut semnificativ, situându-se între 2 și 5 t/ha. Anul se caracterizeazăprin acidități foarte scăzute și niveluri ridicate de alcool. În acest context, Chardonnay, Merlot și Cabernet Sauvignon s-au remarcat prin cea mai bună adaptare la condițiile climatice, oferind vinuri cu structură, concentrare și potențial de evoluție.

După încheierea recoltei 2022, luna octombrie a continuat cu o vreme caldă și uscată, precipitațiile fiind reduse, de aproximativ 10 l/mp. Noiembrie a debutat în aceeași notă, cu doar 5 l/mp și temperaturi peste media multianuală, înainte ca, după 20 noiembrie, să se înregistrezeprecipitații mai consistente, de aproximativ 50 l/mp. Iarna a fost blândă, fără episoade severe de frig — temperaturile minime nu au coborât sub -10°C — și cu precipitații reduse, insuficiente pentru refacerea completă a rezervei de apă din sol. Luna martie a adus o încălzire timpurie, urmată de un aprilie rece, care a întârziat dezvoltarea vegetației. Deși dezmuguritul a avut loc în jurul datei de 10 aprilie, creșterea a stagnat până la începutul lunii mai. Înfloritul a debutat la final de mai, în special la Fetească Albă și Chardonnay.

Lunile iunie și iulie au fost echilibrate, cu precipitații și temperaturi apropiate de valorile normale. Începând însă cu sfârșitul lunii iulie și pe tot parcursul lunii august, temperaturile au crescut semnificativ, vântul s-a intensificat, iar precipitațiile au lipsit aproape complet — ultima ploaie activă fiind înregistrată pe 6 august.

Deși cantitatea totală de precipitații din an a atins aproximativ 550 mm/mp, o valoare considerată medie, problema majoră a fost distribuția neuniformă a acestora, suprapusă peste seceta pedologică instalată de ani buni în Dealu Mare, cu rezerve de apă care nu au mai fost refăcute.

Toamna a fost caldă și uscată, ceea ce a provocat blocaje de maturitate la numeroase soiuri, scăderi ale acidității și acumulări modeste de zahăr, în special la soiurile albe precum Feteasca Albă și Sauvignon Blanc.

Recoltarea a început în prima decadă a lunii septembrie, cu Pinot Noir destinat vinurilor Pacs și Sissi. Anul 2023 a pus presiune atât pe soiurile albe, cât și pe cele roșii. Un avantaj important a fost dimensiunea redusă a boabelor, care a favorizat acumulări ridicate de antociani și o culoare intensă la vinurile roșii. Vinurile albe ale acestui an se caracterizează prin acumulări moderate de zahăr, rezultând niveluri mai scăzute de alcool, cu excepția Rieslingului Italian și a Tămâioasei Românești. Aciditatea este mai redusă, iar expresia aromatică este mai delicată. Vinurile roșii sunt intense, bine colorate și concentrate, însă, asemenea celor albe, prezintă o aciditate mai scăzută și un profil aromatic mai reținut, reflectând fidel condițiile unui an exigent.

Toamna anului 2021, calmă și blândă, a pregătit terenul pentru un început de iarnă atipic. Luna decembrie a adus precipitații consistente sub formă de ploaie, esențiale pentru refacerea rezervei de apă din sol, în timp ce temperaturile au rămas relativ ridicate, cu o minimă de doar-7°C pentru scurt timp. Ianuarie și februarie au continuat în aceeași notă: luni calde, fără episoade semnificative de precipitații.

Primăvara calendaristică a debutat cu temperaturi modeste, iar acest regim s-a prelungit până după 25 aprilie. Ultima brumă a fost înregistrată pe 20 aprilie, motiv pentru care putem vorbi despre o primăvară rece. Pornirea în vegetație a avut loc în intervalul 10–15 aprilie și s-a desfășurat uniform, cu o fertilitate moderată, în jur de 40% la Feteasca Neagră. Vara a fost dominată de secetă. Lunile iunie și iulie au fost sărace în precipitații, iar temperaturile au depășit pragul de 35°C încă din a doua decadă a lunii iulie. August a continuat cu zile caniculare și ploi aproape inexistente, insuficiente cantitativ pentru a ameliora stresul hidric. Septembrie a adus, în schimb, un respiro binevenit: două episoade de ploaie, însumând 25–35 l/mp, însoțite de o scădere a temperaturilor. Recoltarea a început devreme, pe 22 august, cu Pinot Noir, urmat de Fetească Albă, Sauvignon Blanc și Fetească Neagră.

La 1 septembrie era deja recoltată aproximativ o treime din suprafață, iar campania s-a încheiat pe 5 octombrie, odată cu Cabernet Sauvignon. Per ansamblu, 2022 a fost un an marcat de secetă, cu acumulări importante de zahăr, producții reduse și acidități scăzute. Recoltarea timpurie ne-a permis să echilibrăm aceste extreme, deși la vinurile albe și roze s-a resimțit o ușoară lipsă de expresie aromatică. În schimb, vinurileroșii se remarcă printr-o calitate deosebită: sunt concentrate, intense și bine structurate. Se evidențiază în mod special Chardonnay, Feteasca Neagră și Cabernet Sauvignon, vinuri care exprimă fidel caracterul unui an extrem și potențialul terroir-ului nostru.

2021 a fost un an excelent pentru vinurile albe și roze din Dealu Mare. Vedetele acestui an au fost Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Neagră și Pinot Noir, care au avut condiții bune de coacere, favorizate de media puțin coborâtă a temperaturilor din acest an.

Anul a început cu precipitații dense, care și-au pus amprenta pe întregul sezon. Ninsorile au fost slabe iar ploile de iarnă au fost intense, ajungând până la 250 litri la sfârșitul lunii februarie.

Primăvara a debutat cu diferențe mari de temperatură. De la o zi la alta, valorile termice au variat de la maxime de 20° C și la minime de – 8° C, cu zăpadă și ploi. Lunile martie și aprilie au venit cu temperaturi scăzute și umiditate mare. Condițiile atipice au făcut ca vegetația la început de mai să fie întarziată față de media ultimilor ani cu aproximativ 2 săptamani și au întârziat înfloritul după data de 10 iunie.

Vara ne-a oferit, din nou, cantități mari de precipitații. Ploile din iunie și iulie, temperaturile mai scăzute față de medie și umiditatea au favorizat apariția făinării și au alterat condițiile fitosanitare de dezvoltare a viei. Diferențele mari de temperatură specifice acestui an s-au făcut simțite și în a doua parte a verii. De la ploile abundente am trecut direct în seceta din luna august.

Toamna a echilibrat condițiile de cules, debutând cu ploi abundente, de până la 30 litri și o temperatură de 8-9 grade pe timpul nopții. În podgoria SERVE, culesul a început pe 6 septembrie, cu Pinot Noir, pentru Cuvee Sissi și s-a închis pe 22 octombrie, cu Cabernet Sauvignon.

2021 este un an bun pentru vinurile SERVE, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

2020 a fost un an excepțional atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Compensând pierderile suferite în urma grindinei din 2019, acest an a fost propice pentru producția de merlot, fetească neagră, tămâioasă românească, dar și pentru celelalte soiuri care au atins un nivel de calitate peste medie. Pe lângă calitatea recoltei, nivelul de producție a fost aproape de limita maximă la mai multe soiuri. Începutul anului a favorizat recolta, cu un debut de toamnă târzie și caldă.

Primul îngheț a venit târziu, în decembrie, însoțit de ploi și zăpadă în cantități mici. Iarna s-a dovedit a fi caldă și secetoasă, cu temperaturi mult peste medie. Finalul lui februarie a adus precipitații de până la 50 l dar primăvara și-a continuat ritmul secetos, atât în martie cât și în aprilie.

Primele ploi semnificative din an au apărut abia în luna mai, când dezechilibrul atmosferic a adus temperaturile scăzute de până la 6 grade. Temperatura scăzută a afectat florile Otthonnel, din fericire fiind singura cultură afectată de răcirea bruscă. Debutul cald și secetos al lui 2020 a prelungit înfloritul pentru soiurile cabernet până în jurul datei de 10 iunie. Vara blândă dar secetoasă nu a afectat soiurile de struguri. Încă din luna iunie, ploile potolite au dat primul semn de optimism pentru recolta ce se anunța a fi una de excepție. Aceasta a rezistat foarte bine temperaturilor crescute și precipitațiilor reduse din august, fără șiștăviri sau arsuri notabile.

Culesul a început, pe 27 august, cu pinot noir pentru roze și a continuat în ritm normal. Toamna blândă și relativ uscată a permis maturarea fenolică la toate soiurile roșii, obținând o producție de o calitate ridicată. Perioada de cules s-a încheiat în a doua decadă a lui octombrie, cu cabernet sauvignon și Riesling de rhin.

Anul 2019 a fost un an deosebit de dificil din punct de vedere climatic; deși foarte favorabil pentru soiurile de vinuri roșii, cum sunt pinot noir, merlot, fetească neagră sau cabernet sauvignon, a fost marcat de pierderi semnificative de recoltă din cauza grindinei din primăvară, în special la soiurile de struguri albi. Începutul acestui ciclu de producție a fost caracterizat de o toamnă caldă și uscată. Primele zile geroase, cu temperaturi sub -10gC au venit în noiembrie, dar au durat puțin.

Decembrie și ianuarie s-au remarcat prin ploi abundente și zăpadă de până la 100 litri.

Luna februarie a fost deosebit de caldă, cu precipitații slabe. În martie, vremea s-a menținut frumoasă, iar temperaturile ridicate au făcut ca vița să plece în vegetație mai devreme ca de obicei; noroc că până la urmă temperaturile au scăzut și creșterea viei a fost lentă. Pe 30 aprilie, însă, grindina și ploile puternice au afectat semnificativ tot Dealu Mare și zona Cheba. A fost un fenomen nemaiîntâlnit până acum, extrem de extins și de violent. Cel mai mult au avut de suferit soiurile albe care, fiind mai timpurii, erau în stadiul de 5-6 frunze pe lăstar: la feteasca albă, dar
și tămâioasă și chardonnay am avut pierdere de 100%.

Până la finalul primăverii, vremea s-a menținut răcoroasă, umedă, cu ploi însemnate cantitativ și alte căderi de grindină, de amploare mai mică, în luna mai. În luna mai, la începutul înfloririi, vremea tot nu ne-a iertat și a adus ploi abundente pe 31 mai, de peste 100 l/mp. Din fericire, soiul pinot noir, cel mai sensibil la acest fenomen, a rezistat.

Vara a fost și ea instabilă, cu perioade în care au alternat căldura, ploile și frigul, cu diferențe de temperatură și de 20 gC în interval de 24 ore. A urmat o perioadă de caniculă la jumătatea lunii august, ceea ce a forțat coacerea strugurilor și începerea culesului în data de 23 august. Primii struguri recoltați au fost cei de pinot.

Toamna caldă și secetoasă a diminuat și mai mult producția, prin deshidratarea boabelor. Strugurii albi, cel mai grav afectați de grindină, au trebuit culeși în etape pentru că au avut două stadii de coacere. În schimb, strugurii roșii au avut o concentrare deosebita, fără să acumuleze la fel de mult zahăr ca în anii precedenți. În ansamblu un an bun pentru riesling, pinot, merlot, fetească neagră și cabernet.

Anul 2018 a fost un roller coaster al temperaturilor, fluctuațiile fiind extrem de abrupte de la o săptămână la alta.

Toamna lui 2017 a fost lungă și bogată în precipitații, cu temperaturi normale, iar primul îngheț a venit abia în a doua jumătate a lui noiembrie. Ianuarie și februarie au venit cu temperaturi neobișnuit de ridicate când minima nu a coborat sub -7 grade. Abia spre sfârșitul lui februarie ninsorile au acoperit podgoriile și au fost înregistrate -10,5 grade în dimineața lui 1 martie. Spre finalul lunii martie vremea s-a încălzit pentru o scurtă perioadă de timp. Pe 18- 26 martie ninsorile s-au întors, iar termometrele au scăzut sub zero.

Aprilie a fost neobișnuit de cald și secetos, iar vița a plecat în vegetație în jur de 10 aprilie. A fost o perioadă liniștită, fără probleme, chiar dacă la merlot cabernet și otthonel mugurii 3-5 au plecat mai greu. Mai a continuat cu temperaturi ridicate și secetă decalând înfloritul pentru Chardonnay pe 12-14 mai.

Primele ploi au venit pe 4 iunie, aproape prea firave pentru a compensa seceta din luna anterioară. Abia în a doua jumătate a lunii iunie au venit ploi însemnate, care au continuat și în iulie ș august. Pe 7 august, furtuna cu grindină a cauzat probleme majore cu putregaiul la soiurile timpurii, sauvignon, fetească albă și pinot.

Culesul a început devreme în acest an, pe 22 august. Am început cu pinot noir și am terminat, pe 18 octombrie, cu cabernet.

Toamna lui 2018 a venit cu temperaturi potrivite pentru podgorii, fară apă, ceea ce a permis culesul la maturitatea perfectă. În ciuda peripețiilor vremii, anul 2018 a fost un an deosebit pentru feteasca albă și chardonnay. Recolta de sauvignon a fost la un nivel foarte bun, ca și cea de riesling de rin. 2018 este un an de referință pentru vinurile roșii, în special pentru cabernet.

Toamna lui 2016, cu temperaturi corecte, nu anticipa frigul de la începutul anului care urma. Temperaturile au început să scadă începând cu 7 ianuarie. De Sf. Ion temperatura a scăzut la – 14 grade, atingând un alarmat – 19 grade pe 10 ianuarie. A urmat o perioadă lungă cu zapadă și frig care s-a prelungit până pe 20 februarie când minimele au atins -11 grade.

Primavara lui 2017 a venit repede, iar temperaturile au urcat ușor, fără precipitații foarte mari. Plecarea în vegetație a avut loc în jur de 10 aprilie. Un eveniment neprevăzut a fost scăderea bruscă a temperaturii din luna aprilie. Pe 19 aprilie a început să plouă, iar în următoarele două zile temperaturile au scăzut de la 21 grade la - 0,5 grade. Pe 21 aprilie, la Malu Roșu ningea. Au urmat zile cu brumă care, din fericire, nu a afectat vița de vie. În mai a plouat mai puțin și vremea s-a încălzit ușor permițând ca înflorirea să aibă loc în jur de 25 mai.

Începutul de iunie a debutat cu temperaturi ridicate, de până la 30 grade. Ploile au venit în reprize săptămânale, dar în cantități mari, de până la 95 l/mp. Lunile iulie și august au fost normale, cu temperaturi ridicate, dar care nu au depășit media ultimilor ani. Perioadele de caniculă au alternat cu perioadele ploioase și mai reci. În ansamblu, anul 2017 a fost unul mai echilibrat decât precedenții, atât ca temperaturi cât și hidric. Cantitatea totală de precipitații a fost cu mult peste medie – cca 600 litri doar în vegetație.

Recolta a început pe 24 august cu pinot noir și s-a încheiat pe 20 octombrie cu cabernet sauvignon.

Anul 2017 este recunoscut pentru producțiile sale foarte bune, atât calitativ cât și cantitativ. Strugurii albi s-au remarcat printr-o acumulare mai mică de zahăr față de ceilalți ani, dar cu o aciditate și aromă superioare. Strugurii roșii au avut acumulări importante de zahăr și o buna maturare fenolică. Putem spune că a fost un an de excepție cu soiuri excepționale de chardonnay, Riesling italian și de rin, Fetească neagră, merlot și cabernet.

Anul 2015 s-a terminat cu o toamnă frumoasă, caldă și cu precipitații normale. Primele geruri au apărut abia după Crăciun când au fost înregistrate în jur de -14 grade pentru câteva nopți. A doua perioadă a venit cu zapadă care a acoperit podgoriile cu un strat de 15 cm. Pe 20 ianuarie au fost - 15,4 grade, apoi a urmat o perioadă foarte caldă cu maxime ce au ajuns până la 22 grade. Ploile au fost slabe cantitativ în această perioadă.

Putem spune că primăvara a venit devreme în 2016, dar nu a fost hotărâtă. Primii migdali au înflorit pe 20 februarie, dar la finalul lui aprilie au fost temperaturi apropiate de limita de îngheț. Luna mai a debutat cu multe ploi și cu temperaturi relativ scăzute. Abia spre sfârșitul lunii au crescut temperaturile. Înfloritul a început cu pinot noir în jurul datei de 27 mai. Iunie a fost umed și destul de rece în prima parte, dar înflorirea s-a făcut aproape corect. Feteasca neagră și cabernetul nu au avut de suferit, deși a existat o presiune de mană importantă. Aceasta s-a manifestat cu preponderență în perioada de bob de mazare și a cauzat pierderi de recoltă la producătorii mai putin pregătiți. Sfârșitul de iulie și primele zile din august a fost canicular și sec, urmat de o perioadă de câteva zile cu ploaie cca 25l /mp.

Răcirea a fost accentuată, iar minima a ajuns la 11 grade peste noapte și o maximă de 19 grade peste zi. Acest dezechilibru al vremii a dus la scăderea în dimensiuni a bobului și acumulări de zaharuri la mjoritatea soiurior. În septembrie, vremea și-a revenit, iar recolta a început cu pinot noir. Toate soiurile au avut o evoluție foarte rapidă, iar recolta a fost una foarte concentrată. Ploile însemnate din a doua parte a lunii septembrie și începutului lunii octombrie nu ne-au împiedicat să culegem fără pierderi calitative sau cantitative.

În concluzie, 2016 a fost un an cu acumulări importante de zahăr, dar echilibrat din punct de vedere al acidității și al aromelor. Dintre soiuri care s-au remarcat anul acesta sunt: Merlot, Chardonnay și Riesling de Rhin.